Chiar si in ziua de astazi imi amitesc ce s-a intamplat acum 50 de ani pe cand locuiam cu parintii. Aveam 17 ani, eram cel mai smecher din scoala si ieseam la intalniri cu toate fetele din campus. Le schimbam in fiecare zi, faceam sex iar apoi le paraseam. Asa functiona sistemul meu pe atunci. Poate inca mai functioneaza asa si pentru acei smecheri dintre voi din ziua de azi. Dar timpul meu de "glorie" s-a oprit in momentul cand am intalnit-o pe Alice. Ea avea ochii de un albastru ca cerul, parul lung, negru precum carbunele, buzele... of! Buzele acelea mai rosii decat sangele, atat de apetisante, iar pielea... era atat de palida. Pentru mine era o fata mai frumoasa decat Alba ca zapada si mai misterioasa decat Cenusareasa, dar care avea in maneca acelasi joc ca si mine. Isi schimba iubitii la fel cum imi schimbam eu iubitele, doar ca ea nu obisnuia sa faca sex si sa ii paraseasca ci isi batea joc de ei facandu-i sa se indragosteasca de ea iar apoi ii parasea.
Sosise vremea mea. Era timpul ca eu sa ma indragostesc de ea. Dumnezeu mi-a ajutat si am ramas cu ea o perioada destul de lunga, facand in asa fel incat si ea sa se indragosteasca de mine.
Eram in al patru-lea an de facultate, tot impreuna ca si in liceu si am decis sa mergem in perioada vacantei, la un hotel intr-un oras numit Happy Hollow din Ohio.
Nu suportam sa stiu ca e atat de frumoasa si ca o pot pierde in orice clipa asa ca am decis sa o cer de nevasta. Nici nu a stat pe ganduri si a zis "Da" ceea ce mi-a facut inima sa imi salte de placere.
In acea seara, am sarbatorit aceasta decizie la un restaurant, ba chiar au venit si lautarii la masa noastra sa ne incante auzul cu niste melodii de bucurie. Am petrecut toata noaptea cu niste prieteni, ca sa zic asa, doar era ultima mea seara de burlac. O zi dupa, am mers la biserica din oras spre a ne lega vesnic unul de celalalt si a ne jura iubire vesnica, pana cand moartea ne va despartii. A fost cea mai importanta zi din viata noastra. Nu cred ca va puteti imagina fericirea traita de mine in acel moment. Cel putin nu o sa puteti pana nu veti fi si voi in aceeasi situatie ca si mine. O noua aniversare in casa noastra. Implinisem deja 25 de ani si impreuna cu ea m-am mutat in Happy Hollow, acolo urmand a ne intemeia o familie completa, deoarece era gravida cu fiica noastra, pe care ne-am hotarat sa o numim "Belle", in luna a 7-a. Ne-a luat ceva timp pana ce am gasit casa perfecta. Dupa cum ne-am imaginat, era o casa mare, alba, cu ferestre foarte inalte, foarte luminata pe interior, parchet in toate camerele, camera de zi era imensa. Am stat in camera noastra, langa semineu, si ne imaginam cum o sa fie viata noastra de acum inainte, discutie care s-a terminat cu probleme financiare. Tot in acea seara i s-a facut rau de la atata stres. O luna mai tarziu a inceput sa se simta tot mai rau, am mers la spital, unde medicii mi-au spus ca are sa nasca prematur si ca e destul de complicat. Am inceput sa imi fac tot felul de griji. Nu m-am inselat. Cateva ore mai tarziu, cu lacrimi in ochi si cu Belle in brate, o priveam cum statea intinsa pe pat, fara suflare.
Si in ziua de azi blestem acel moment, nu din cauza ca s-a nascut Belle, ci din cauza ca a decedat ceea ce am iubit mai mult decat orice pe lumea asta.
Belle are acum 15 ani, si incepe sa semene din ce in ce mai mult cu mama ei, lucru care pe mine ma inspaimanta. Are in privire acel mister pe care il avea si Alice atunci cand am cunoscut-o.
M-am decis sa o trimit timp de o luna de zile la bunicii ei, timp in care eu as fi mers la Paris pentru a-mi pune gandurile si amintirile in ordine. Nu mai rezist; plec, plec departe de ea, plec departe de amintirile dureroase.
Am inceput sa ma mai calmez, dar dupa doua saptamani de la sosirea mea la Paris, ma suna parintii mei sa imi spuna ca lui Belle i-a fost dor de mine si ca ar fi vrut si ea sa viziteze Parisul, drept urmare au trimis-o cu avionul inspre mine si ar trebui sa ajunga in orice clipa.
O iau de la aeroport si mergem la un restaurant apropiat pentru a manca ceva de amiaz.
L-a intalnit acolo pe Robert, un baiat amuzant. Mergem inapoi la hotel si imi spune ca s-a indragostit de Robert, ceea ce pe mine ma deranja din fire, caci eram un tip foarte gelos, mai ales ca Belle semana leit cu maica-sa. Belle ar dori sa se mute in Paris in chirie ca sa poata locui alaturi de Robert pentru tot restul vietii, caci asa si-ar dori si Robert.
Bell adormise, iar eu ma pregatesc sa ii fac o vizita acestui robert. Dar nu orice fel de vizita, ci una mai speciala. Aveam de gand sa ii arat cum se vede lumea prin interiorul tevii de la pistolul care l-am cumparat acum 3 saptamani pentru a ma sinucide.
Ajung la resedinta Debois, patrund in dormitorul lui Robert iar cand sa apas tragaciul mama lui intra in camera. Nu am avut o alta alternativa decat sa o ajut sa isi reintalneasca parintii mai repede decat ar trebui. Tatal lui Robert a auzit un tipat si a venit si el repede sa vada ce s-a intamplat, ce-s cu tipetele astea. Din fericire nu a reusit sa iasa din casa inflacarata, casa la care i-am dat foc pentru a-mi acoperi urmele, facand sa para un accident.
Ceea ce am uitat sa mentionez este ca domnul Debois, tatal lui Robert, era dator cu o suma mare de bani camatarilor de acolo. In aceeasi seara in care am mers in vizita, o masina era parcata la 500m de casa, o masina in care era un assasin platit de camatari ca sa "recupereze suma datorata de la domnul Debois. Am fost urmarit de assasin pana la hotel. Cand am ajuns in camera mea, el era deja acolo; mi-a propus sa intru in afaceri cu el, deoarece i s-a parut ca lucrez ca un profesionist. Dupa ce i-am explicat motivul pentru care am facut ceea ce am facut, a zambit usor si mi-a intins o valiza in care era jumatate de milion de dolari, ceea ce reprezenta un sfert din suma castigata de el pentru asasinarea lui Debois. Mi-a spus apoi ca pot sa castig mult mai mult doar lucrand pentru el. Nu am avut nici cea mai mica idee ca Belle s-a trezit si a ascultat la usa discutia noastra. Assasinul mi-a intins apoi un biletel pe care era scris un numar de telefon. M-a pus sa-l memorez, dupa care l-am ars.
Dupa o saptamana ne-am intors in Happy Hollow. Belle m-a intrebat daca nu cumva stiu ceva de Robert, caci nu i-a mai raspuns la telefon. Vroia sa il anunte ca paraseste Parisul.
Ea stia ca nu are sa il mai vada pe Robert niciodata dar vroia sa vada ce am eu de spus.
I-am spus ca nu stiu nimic de el, dar sper ca ea sa nu il mai vada niciodata.
Ziua urmatoare inainte ca Belle sa se trezeasca am coborat repede pana la un magazin de bijuterii si i-am cumparat un lantisor cu cristale, l-am impachetat bine si am scris la "expeditor" adresa lui Robert. Am atasat si un plic cu o felicitare in care o "instiintase" cum ca pleaca in razboi.
S-a trezit Belle. Ii inmanez pachetul, spunandu-i ca a ajuns recent. Il desface, pune lantisorul la gat.
- Multumesc tata
- Pentru ce, draga mea Belle? Pentru ce?
- Pentru acest lantisor frumos.
- Dar de unde ideea asta stranie? Robert ti l-a trimis.
- Am vazut lantisorul la magazinul de dupa colt, si mai stiu ca Robert si familia lui nu mai sunt.
- De unde ideea asta Belle? Cum adica nu mai sunt?
- Nu mai juca teatru, tata, acum ceva vreme, cand eram inca in Paris, erai in camera ta cu un domn care ti-a oferit o suma mare de bani doar ca ai ucis pe tatal lui Robert, plus ca ti-a oferit si o slujba foarte bine platita. Nu inteleg de ce nu vrei sa accepti slujba? Alta slujba oricum nu ai, iar singura ta dorinta e sa vezi moartea cu ochii. Asta numai de cand mama a murit.
- Of, Belle, ce naiva esti. Slujba aceea reprezinta oameni pe care trebuie sa ii omor. Tu chiar crezi ce spui acolo?
Belle incepe sa planga cum nu a mai facut-o demult
- Atunci ce legatura a avut Robert? De ce a trebuit sa il omori?
- Simplul fapt ca tu semeni leit cu mama ta, ma face sa fiu gelos, si astfle reusesc sa recurg la astfel de metode. Nu vroiam sa il mai vad pe Robert cum te saruta, nu vroiam sa il mai stiu in preajma ta.
- Dar mama si tatal lui? ce legatura au avut?
- Daca nu as fi facut asta, riscam ca mama lui sa nu ma lase sa il omor pe Robert. A trebuit sa am grija si de ea. Cat despre tatal lui, a auzit tipetele mamei si pana sa ma prinda si sa anunte politia, i-am incendiat casa, fara a lasa urme cum ca eu as fi faptasul crimelor.
- Mai stii numarul acelui domn?
- Nu si nu am de gand sa ma apuc de aceasta meserie de assasin.
Fara sa am vreo idee cum ca Belle si-a notat numarul pe o hartiuta atunci cand l-am primit eu, a pus mana pe telefon dupa plecarea mea din casa si l-a sunat.
- Cine e?
- Va amintiti cumva de crima din Paris in care a murit intreaga familie Debois?
- Da. Dar cine e la telefon?
- Sunt fiica criminalului. Belle.
- Da da da, imi amintesc acum. Dar ce doresti?
- Stiu ca i-ati oferit tatalui meu o slujba, si stiu ca el a refuzat-o. Stiu cum putem face ca el sa faca aceasta treaba, insa percep si eu un mic comision de 20% din pretul care urmeaza a-l oferi tatalui meu.
- Ascult.
- Imi spuneti mie cine este tinta. Treaba mea este sa ma cuplez cu persoana respectiva si sa par a fi atasata de acea persoana. Atunci intervine tatal meu si duce treaba la capat. Nu suporta sa fiu cu altcineva inafara de el.
- Bun asa. Ma bucur intotdeauna sa vad cum se rezolva munca in familie. Am niste "cunostinte" in orasul vostru care trebuiesc eliminate. O sa pastram legatura.
Va Urma............
